Vin rosu sec Crama Jelna Dealu' Negru Pinot Noir Wild, 0.75L

Vin rosu sec Crama Jelna Dealu' Negru Pinot Noir Wild, 0.75L

Recolta: Strugurii au fost culesi manual si adunati in ladite de capacitate mica (10kg) in a 2-a decada a lunii Octombrie, pentru ca mai apoi sa fie stocati in depozite frigorifice cu scopul de a fi adusi la o temperatura joasa de aproximativ 0-2 grade C.

Vinificatie: Imediat ce au atins temperatura optima, 70% din struguri au fost desciorchinati cu blandete. Apoi au fost sortati cu atentie cu ajutorul unei mese vibrante. Zdrobiti fiind usor, acestia si-au urmat cursul natural spre 2 recipiente de inox cu capac flotant, fiecare de 16.7 hl, unde au fost lasati la crio-maceratie timp de 3 zile. Fermentatia a decurs timp de 14 zile la temperatura de 16-28 grade celsius, operandu-se 2 Piceage-uri dimineata si unul seara, zilnic. Fermentatia, drojdia fiind cea spontana/salbatica.

Maturare:80% in tanc de inox, pe drojdii fine timp de 6 luni recolta 2018/ 20%, 18 luni in barrique nou transilvanean recolta 2017

1. Editie limitata la 2130 sticle;
2. Volum Alcool: 12.9%;
3. Aciditate: 5.2 g/L TA;
4. Zahar rezidual: 1.5 g/L.

Trasaturi Organoleptice:

• Culoare: Rosie deschisa, rubinie.
• Olfactiv: Vinul dezvolta note proaspete de cirese si visine, precum si note decadente de muscata, lemn de urzica si carne de vita caramelizata.
• Gustativ: Cucereste prin eleganta si delicatetea sa, avand o tinuta catifelata, moale si gingasa.

Temperatura de servire: 14-16 grade Celsius.

Despre Jelna

Jelna este o mica localitate amplasata la 5 kilometri nord de municipiul Bistrita, pe coordonatele 47º 6′ 31″ N si 24º 33′ 17″ E, cu o populatie de 754 locuitori. In prezent aceasta comunitate se subordoneaza administrativ comunei Budacul de Jos, dar de-a lungul timpului evolutia si istoria acestui spatiu au fost strans legate de cea a cetatii Bistrita.

Asezarea exista in forma unei comunitati agrare inca din epoca romana si postromana, din estul provinciei Dacia Porolisensis.

Istoria Jelnei a inceput insa in secolul al XII-lea, o data cu colonizarile germane sustinute de regele Geza al II-iea pe vaile Somesului, in tinutul Nosnerland, din nord-estul Transilvaniei.

Prima atestare documentara a Jelnei dateaza din 16 iulie 1264, intr-un document emis de Papa Urban al IV-iea la Orvieto, cu scopul rezolvarii unui conflict intre Maria, Regina Ungariei si ducele Stefan, pentru proprietatea asupra tinutului Bistritei. In secolele care urmeaza, Jelna este amintita documentar in mai multe variante in functie de epoca, etnii sau dialectele lingvistice ale zonei. Dialectul sasesc utilizeaza denumirile de Sanderf, Zandref si Zandraf, dar in limba germana este consemnata denumirea de Senndorf si Sellendorf, iar in limba maghiara denumirea s-a tradus Kiszsolna si Zsolna.

In anul 1453, Jelna intra in posesia lui Iancu de Hunedoara, iar in 1496 mesterul Erasmus din Bistrita primeste insarcinarea de a turna clopotul mare al bisericii, iar la 1497 este atestata prima scoala organizata pe langa biserica. La 1498, moara din localitate este distrusa de inundatii.

Incepand cu anul 1508, satele din district, inclusiv Jelna, se subordoneaza Consiliului Bistritei.

In 1765 se infiinteaza Regimentul valah graniceresc care cuprindea si 10 familii din Jelna.

Interesant este faptul ca datarea cronologica a bisericii este bazata pe baza inscriptiilor din secolul al XV-lea, in conditiile in care in anul 1332 exista deja un preot in Jelna – in perioada in care biserica era romano-catolica, iar in 1467 este atestat si un preot paroh al bisericii din Jelna, ce purta hramul Sf. Petru. Hramul bisericii se pastreaza pana secolul al XVI-lea, cand comunitatile sasesti din Transilvania adopta modelul de reforma religioasa propus de Martin Luther.

Biserica este parasita la mijlocul secolului al XX-lea, cand comunitatea saseasca se reduce treptat. Turnul de piatra si casa parohiala din apropiere sunt cumparate in anul 1967 de catre comunitatea ortodoxa din localitate. In anii 1980-1990 biserica se ruineaza, dar turnul este intretinut in continuare de comunitate ortodoxa locala. In turn se afla doua clopote, unul mici din anul 1884 si unul mare din 1925 care l-a inlocuit pe cel turnat in anul 1496. Conform inscriptiilor descoperite, incinta de zid a fost finalizata in anul 1494, iar turnul, in forma in care s-a pastrat pana astazi, a fost finalizat in anul 1560.

La Muzeul Brukenthal din Sibiu au fost predate, in anul 1905, documentele cu socotelile din anii 1455-1564 ale Jelnei. Conform acestor documente, in secolul al XVI-lea, Biserica din Jelna adapostea fragmente din vestmantul Fecioarei Maria, din coroana de spini a lui Iisus si pamant de la Mormantul Sfant din Ierusalim.

In anul 1941 satul avea 590 locuitori, dintre care 367 germani.

In limba romana s-a pastrat denumirea arhaica de Jalna sau cea prezenta de Jelna.

Dezvoltarea acestei comunitati este legata de istoria si trecutul sasesc al regiunii. Localitatea este mentionata in aproape toate hartile care prezinta Transilvania.